Casa constituie in mod symbolic constructia sacra, adica, la fel ca si in creatia divina, organizarea si aranjarea materiei. Transpunere a corpului ce adaposteste sufletul, casa este invelisul exterior ce contine comoara reprezentata de familie sau de comunitate. Expresie a centrului si a sigurantei, casa este temelia caminului, refugiul salutar. In plan analytic, casa este o alegorie a persoanei, dar si a familiei. In vis, starea buna ori proasta, dimensiunile mici sau mari reprezinta barometrul sufletului, al spatiului acordat subiectului sau al locului pe care il ocupa acesta in sanul familiei. Blocul, ansamblu de locuinte, dar si spatiu anonym, evoca deschiderea de catre ceilalti, dar si riscul de a trece pe langa propria interioritate. Constructorii (architect, zidar, dulgher) reprezinta munca de edificare interioara. Subiectul trece probabil printr-o perioada creative si esentiala a existentei sale. El isi stabilizeaza pozitiile, face astfel incat alegerile sale sa fie de durata, isi realizeaza ambitiile familiale sau profesionale. Daca subiectul viseaza ca se muta, el simte probabil nevoia de schimbare sau de a distanta de propria familie. Prin componentele sale, casa reprezinta diferitele niveluri ale fiintei : Personajul social este simbolizat de corpul cladirii, de fatada, ziduri si caramizi. Starea fatadei este revelatoare in privinta perceptiei positive sau negative asupra propriei personae. Peretele instituie frontiera intre exterior si interior, atitudinea defensive si separarea sau imposibilitatea de a accede la celalalt, la cunoastere, la o situatie (“a se da cu capul de pereti”). De altfel, atunci cand cade, atat la propriu, cat si la figurat, el evoca eliberarea. Caramizile reprezinta temelia, bazele pe care se sprijina si deci situatia subiectului. Si aici, interpretarea depinde de starea lor. Culoarea varului sau motivele ce acopera peretii nuanteaza de asemenea aceasta interpretare (vezi Culori si Forme). Planul afectiv si evolutiile interioare se identifica cu bucataria, care este locul transformarii materiei, guvernand astfel schimbarile profunde. Bucataria este si un simbol al mamei, mai ales prin rolul ei de persoana ce asigura subzistenta. Visul il intreaba pe subiect daca, din punct de vedere afectiv, este satul sau, dimpotriva, infometat. Il interogheaza cu privire la satisfacerea nevoilor sale fundamentale (vezi [A] Manca). Relatiile inauntru-afara sunt reprezentate de hol, antreu, prag. Holul de la intrare, la fel ca si usa, tine de ritualurile de trecere. Trecerea pragului sau intrarea pe usa marcheaza evolutia, accesul la un nivel superior. Aceste elemente constituie frontiera dintre spatial profane, exterior si impersonal (material), si spatial sacru, interior si personal (spiritual), intre afara (aparenta) si inauntru (esenta). In viata de zi cu zi, usa include ideile de deschidere si inchidere, iar simbolismul ei se nuanteaza in funcite de aceste doua aspecte : deschisa, usa induce notiunile de primire, caldura, libertate, acces ;
inchisa, pe cele de respingere, excludere sau intemnitare, dupa cum arata numeroase expresii : “a fi dat pe usa afara”, “a-I tranti cuiva usa in nas”. In sfarsit, vizorul sugereaza neincrederea, teama de a fi tradat, lipsade sinceritate, ipocrizia ce caracterizeaza relatiile. Sexualitatea si eul intim sunt simbolizate de dormitor. Acesta este cea mai intima camera din casa, care aapartine subiectului (copilului, adolescentului) sau este rezervata cuplului ;
reprezinta gradina secreta, dar si un loc al placerii si repausului. Intelectul si supraeul acoperisului, care indica faptul ca situatia are o dimenisune intelectuala sau spirituala, ca lucrurile au loc la nivel mental. Visul il sfatuieste pe subiect sa reflecteze sau cel putin sa se situeze la inaltime, exceptand cazul in care, dimpotriva, ii reproseaza ca este prea cerebral. Tiglele ce formeaza acoperisul pot semnifica necazuri, probleme, mai ales daca eke cad sau sunt subrede. Inconstientul este reprezentat de pivnita sau de pod. In functie de care dintre aceste doua elemente este vorba (pivnita – coboras ;
pod – urcus), perceptia asupra inconstientului difera. Pivnita este astfel mai nelinistitoare si mai revelatoare in ceea ce priveste teama de a se confrunta cu inconstientul, in timp ce podul exprima, dimpotriva, dorinta de a descoperi ceea ce este refulat in fiinta profunda, in istoria personala (podul contine trecutul). Lumea exterioara este simbolizata de vecini, curte, balcon. Aceste elemente ofera informatii referitoare la calitatea relatiilor cu ceilalti – nu cu membrii familiei (cei care sunt acasa), ci cu strainii. Ele reprezinta spatial exterior si modul increzator sau neincrezator cu care il investeste cel ce viseaza. Conform unei analogii evidente, fereastra reprezinta deschiderea spre lume. De altfel, ea traduce deshiderea in doua moduri : endogena, lasand sa patrunda lumina in casa, si exogena, permitandu-I subiectului sa admire mediul exterior. Contrar usii, fereastra include ideea de transparenta si, deschisa sau inchisa, indeplineste rolul de element de legatura intre afara si inauntru, intre exterior si interior. Draperiile si perdelele, mai ales daca sunt trase, reveleaza nevoia de a se proteja,de a nu se darui complet, de a ramane intr-o lume sigura si familiara. Munca si studiul intervin in imaginea biroului. Este vorba despre camera de studio, ceinvita la reflectie si activitate intelectuala. Cel ce viseaza trebuie “sa lucreze” la proiectele sale. El trebuie sa studieze cu grija posibilatitle ce I se ofera sau problemele ce intervin. Comunicarea “interior-interior” ete reprezentata de hol. Intrucat face legatura intre incaperile casei, holul simbolizeaza relatiile, bune sau incurcate, dintre diferitele parti ale eului. Cuplul “dorinta-realitate” este ilustrat de plafon si de podea. Aceste doua elemente reiau simbolismul “sus-jos” si il confrunta pe subiect cu posibilitatea indeplinirii dorintelor sale. Plafonul ofera informatii cu privire la idealuri, scopuri si ganduri, iar podeaua la realitatile si legaturile exterioare. Ambele elemente stabilesc relatia psihosomatica (spirit : plafon ;
corp : podea). Munca de purificare este asimilata cu baia, incapere fundamentala, care permite, pe de o parte, curatarea corpului (si deci a sufletului) si, pe de alta parte, debarasarea de ceea ce incurca si polueaza organismul (si deci sufletul). In sfarsit, centrul fiintei, al familiei sau al vietii este simbolizat de sufragerie. Deoarece constituie incaperea principala, centrul casei, ea simbolizeaza inima actiunii, ceea ce este mai important la momentul respective pentru subiect.
Daca in vis locuiesti intr-un apartament scump si spatios, vei fi binecuvantat cu multi bani, dara daca locuiesti intr-unul mic si ieftin, ai putea avea in curand o cearta in familie.
luxos- cumpărături excesive cu faliment; în stare bună- te aşteaptă necazuri şi greutăţi; modest- administrarea corecta a banilor; nu este al nostru- schimbare în situaţia următoare.
Pentru vechii perşi, a visa o casă înseamnăcă vei trece printr-un eveniment plăcut, poate chiar o nuntă sau cel puţin o escapadă, în orice caz ceva plăcut şi nu de una singură. În tradiţia românească, visul cu casă are foarte multe explicaţii. De exemplu, de vei visa că ai casa... (afla mai multe)
veste bună, cinste, onoare;- auzind de o- noroc în afaceri;- arzând- intrigi, îngrijorare mare;- arzând a ta- pagubă;- baia din- curăţenie morală;- bucătărie- belşug;- clădind- încredere în capacităţile tale şi posibilităţilede succes;- comunală- alerbgare, grijă;- construind o-... (afla mai multe)
prevestire a unei dureri, poate o moarte;
vei face o calatorie fericita;