1. home
2. dictionar
3. Despre compoziţia leacurilor

Semnificatia visului: Despre compoziţia leacurilor

În ceea ce priveşte prescrierile divine, pe de o parte, n-are rost să ne punem întrebarea de ce zeii indică oamenilor tratamente: numerosi sînt cei care au fost vindecaţi prin prescrieri divine şi la Pergam, şi ia Alexandria, şi în alte părţi - unii spun chiar că medicina a fost desco­perită doar în urma unor astfel de prescrieri.;
dar, pe de altă parte, faptul că prescrierile pe care unii le aştern în scris sînt pline de ridicol e limpede, cred, chiar şi pentru cei care abia dacă au un grăunte de raţiune: căci ceea ce aştern în scris nu sînt lucruri văzute în mod real în viziunea onirică, ci invenţii proprii. Bunăoară, cînd cineva spune că a prescris bolnavilor "
o licoare de Nereide iarna"
, mi se pare că a ales la întîmplare chamele. La fel, dacă un creier de cocoş e numit "
creier al unui erou de temut"
, boabele de piper - "
indieni care muşcă"
<
pentru că este negru şi muşcă (la limbă», lacrima - "
lapte de fecioară"
, roua - "
sînge de astre"
, gutuia - berbec cretan"
şi toate celelalte expresii asemănătoare ca să nu mă întind prea mult, căci nu se cade să-mi pierd firul descriind divagatiile altuia, e de ajuns un mic număr de pilde pentru a le înfiera. Cînd se apucă să aştearnă în scris astfel de nerozii, asemenea indivizi par mai degraba sa faca parada de talentul lor, arătînd că sînt în stare să născocească viziuni onirice, decît că înţeleg binefacerea zeilor: căci nu enosta vreun exemplu de asemenea viziune onirică văzută cu adevărat şi care să fi ajuns pînă la noi. Socotesc, în afară de asta, că şi zeii cărora li se atribuie astfel de prostii au dreptul să se supere pe cei care inventează aceste scorneli pentru că-i prezintă in mod calomnios ca fiind de o gelozie josnică<
vicleni şI proşti. Mulţi, de altminteri, după scrierile si ale lui Aristotel despre animale, şi ale lui Archelaos, şi ale lui Xenocrates din Mrodisias pentru că au înţeles greşit remediul prin care fiecare animal sălbatic este vindecat şi ce-l sperie pe fiecare şi ce-i place cel mai mult au inventat fantezii sub formă de prescrieri şi tratamente. Si există unul dintre .contemporanii mei care, din pură fantezie, născoceşte astfel de prescrieri şi tratamente: abuzează de acest lucru pînă la saţietate, mai cu seama in cartea a treia a operei sale;
îi ştiu bine numele, dar vreau sa-l trec sub tacere. In ceea ce priveşte prescrierile zeilor însă sau le vei găsi cît se poate de simple şi necomportînd nici o enigmă - într-adevăr în prescrierile lor de balsamuri sau comprese, sau lucruri de mîncat ori de băut, zeii se folosesc de aceleaşi nume pe care le întrebuinţăm şi noi -, sau cand folosesc ghicitori, acestea sînt cît se poate de limpezi. Bună­oara, o femeIe care avea o mflamaţie la sîn a visat că sugea de la ea un berbec. I s-a făcut o cataplasmă de "
limba-oii"
şi s-a vindecat <
pentru că numele compus indica limba oii şi planta cu acest nume>
. Unei viziuni onirice, oricare i-ar fi leacul de care să fi auzit fie că tălmăcirea ai făcut-o tu însuţi, fie că afli că este rezultatul tîlcairii unui onirocrit, vei vedea, de vei continua să cercetezi că e întru totul conform cu medicina şi nu se depărtează de la regulile acestei arte. Astfel, Fronto gutosul, după ce a cerut zeilor o viziune onirică de lecuire a visat că se plimba pe la marginea cetăţii: s-a uns cu ceară de albine şi s-a vindecat <
pentru că unsoarea este asemenea unui leac>
. De aceea, să ai grijă cît poţi de mult, cum te-am sfătuit adesea, să ţii seama de cărţile de medicină. De asemenea, fii atent la aceasta: dacă oameni care nu sînt bolnavi şi care nu suferă de nici o durere primesc de la zei o reţetă sau duc cu ei acasă, pentru a le fi dinainte folositor, ceva de la victimele sacre sau de la focurile sacre, atunci se vor îmbolnăvi sau va începe să-i doară în vreo parte sau alta a trupului: căci nu cei sănătoşi, ci cei bolnavi au nevoie de leacuri. Încă ceva. Aminteşte-ţi de tălmăcirile mele şi de felul meu de a purcede, şi nu căuta tîlcuirile de prost gust, chiar de trebuie să-ţi cîştigi lauda unuia sau altuia. Şi nu tălmăci viziunile onirice numai după o silabă, teme-te să nu cazi în greşeală şi să nu-ţi ştirbeşti faima. Bună­oară, un bolnava visat că vede un individ pe nume Peison. Un interpret i-a explicat asta ca semn de mare siguranţă şi sănătate, spunîndu-i şi că va trăi nouăzeci şi cinci de ani, [socotind] după prima silabă a lui Peison. Şi totuşi, cel care a avut viziune a onirică a murit chiar de această boală: într-adevăr, visase că Peison îi aducea parfumuri, iar parfumurile sînt de rău augur pentru un bolnav, deoarece mortul e dus la cimitir cu parfumuri. Să nu crezi că viziune a onirică a căpitanului de corabie e asemănătoare cu aceasta. Cum el întreba dacă va ajunge la Roma, cineva i-a răspuns "
nu"
. A ajuns acolo după patru sute şaptezeci de zile: căci nu era nici o diferenţă între a spune cifra şi numele literei care exprimă numărul.

Vise similare: