Dacă, fără să fie furtună, trăsnetul a căzut alături de cel care visează, dar nu i-a atins trupul, asta îl alungă din locul în care se găseşte: căci nimeni nu ar putea rămîne în apropierea unui trăsnet. Dacă trăsnetul a căzut în faţa lui, asta îl va împiedica să meargă înainte. Cît priveşte faptul de a fi lovit de trăsnet în partea cea mai de sus, cei din vechime făceau o distincţie. Spuneau că e de bine pentru săraci şi de rău pentru bogaţi, din următorul motiv: săracii seamănă cu terenurile ieftine şi fără valoare, pe care se aruncă gunoaiele şi alte lucruri de nimic;
bogaţii seamănă cu locurile de scaun ale zeilor ori ale oamenilor, sau cu templele <
sau casele>
zeilor, sau cu dumbrăvi le sfinte, sau cu orice alt loc vestit. Aşadar, la fel cum trăsnetul pune în evidenţă terenurile fără valoare - pentru că acolo se ridică altare, iar pe aceste altare se fac sacrificii - şi, în schimb, preface terenurile preţioase în locuri pustii şi unde nimeni nu poate pătrunde (căci nimeni nu vrea să locuiască în astfel de locuri), tot aşa, această viziune onirică e folositoare pentru sărac, dar face rău bogatului. Mai mult, trăsnetul nu e altceva decît foc, şi una dintre însuşirile focului este să distrugă orice materie. Or, ceea ce posedă săracul e sărăcia, iar bogatul - bogăţia. Ca urmare, va distruge unuia sărăcia, iar celuilalt, bogăţia. În plus, cine a fost lovit de trăsnet devine pe dată mai însemnat: căci, în mod asemănător, şi săracul devenit pe neaşteptate bogat, şi bogatul care şi-a pierdut în mod neprevăzut bunurile devin dintr-odată oameni mai însemnaţi. Acestea erau raţionamentele primilor onirocriţi. Cei care au venit după ei au adăugat cîte ceva şi despre sclavi. Spuneau că lovitura de trăsnet e de bine pentru sclavi, pentru că, o dată loviţi de trăsnet, nu mai au stăpîni şi nu mai trudesc, ci sînt îmbrăcaţi în veşminte strălucitor de albe, ca şi cei eliberaţi, şi se merge la ei ca la nişte oameni cinstiti de Zeus asa cum se merge la sclavii eliberaţi care au fost cinstiţi de stăpînii lor. Alaxandros din Myndos şi Phoebus din Antiohia au mai adăugat, după experienţa şi mintea lor, multe lucrun cu privire la visul referitor la trăsnet, dar n-au putut descoperi întocmai adevarul despre toate aspectele. Iată cum stau lucrurile. Pentru sclavi dacă nu se bucură de încrederea stăpinilor, lovitura de trăsnet înseamnă eliberarea;
dacă se bucură de încrederea ori cinstire a stăpînilor sau sînt în posesia unor mari bunuri, visul îi privează de această încredere de cinstire sau de bunurile lor. Pentru oamenii liberi, pe de o parte, cînd sînt săraci, există două situaţii: dacă nu caută să-şi ascundă sărăcia, acest vis îi ajută;
dacă se feresc şi vor ca sărăcia să nu le fie observată, asta îi trădează - căci nici trăsnetul nu cade fără să fie observat, deoarece e însoţit de mari tunete si furtună puternică, şi nici cel care a fost trăsnit nu poate trece neobservat. Pe de altă parte, cînd sînt bogaţi, dacă trebuie să poarte veşmmte sau podoabe de aur din cauza unei funcţii de conducere sau a unui sacerdoţiu visul nu le face rău, ci le prezice că-şi vor exercita funcţia sau sacerdoţiul într-un mod mai demn de remarcat: căci aurul seamănă cu focul în ce priveşte culoarea - şi, cum zice Pindar: "
Asemănător este auru cu un foc ce arde. Pe ceilalţi visul îi privează de bunuri, din pricina amintită mai sus, dacă nu se opune altceva. Pentru necăsătoriti, bogaţi sau săraci prezice căsătorie: căci nimic nu încălzeste trupul ca focul şi femeia;
dar pe cei căsătoriţi îi desparte, iar pe asociaţi, pe fraţi şi pe prieteni îi învrăjbeşte : fiindcă trăsnetul nu numai că nu uneşte niciodată, dar şi desparte ceea ce este unit. Mai mult, dacă un om are copii, îl lasă fără ei - fie că mor, daca trăsnetul îi face o arsură, fie că-l părăsesc într-un alt fel, dacă nu are ars uri : căci arborii, cînd sînt trăsniţi, se usucă şi-şi pierd lăstarele. <
După cum puii arborilor sînt lăstarii, tot aşa şi puii de om sînt lăstari.>
Pe atleţi, trăsnetul îi face vestiţi - la fel pe toţi cei care cultivă arta oratoriei şi pe cei ce vor să se producă în public. În procesele privind folosirea drepturilor civile, să visezi că te trăsneşte este favorabil: căci nici un om care a fost trasnit nu-şi pierde drepturile civile, fiind cinstit ca un zeu. Pentru cine se judecă în legătură cu orice fel de posesiune, în afară de o bucată de pămînt sau de cele aflate pe respectiva bucată de pămînt, visul prevestşte condamnare;
căci despre condamnaţi spunem, în vorbirea curentă, că i-a trăsnit. Pe de altă parte, în procesele privitoare la pămînt există două cazuri. Dacă e vorba de cei care-şi folosesc bucata de pămînt şi se tem să nu fie alungaţi, visul le spune că vor rămîne acolo: căci oamenii doborîţi de trăsnet nu numai că nu sînt mutati din loc, dar sînt înmormîntaţi chiar acolo unde au fost atinşi de foc. În schimb, dacă e vorba de cei care încearcă să-şi însuşească o bucată de pămînt care nu le aparţine, visul le prezice că nu vor intra pe acel teren, ci vor rămîne unde se află, adică în afară, exceptînd situaţia cînd visează nu că sînt loviţi de trăsnet, ci că văd trăsnetul căzînd pe terenul respectiv: căci un asemenea vis face bucata de pămînt, pentru cei care o locuiesc, inaccesibilă. Mai mult, pe de o parte, trăsnetul îi readuce în patrie pe cei aflati în străinătate, iar pe de altă parte, îi reţine în patrie pe cei care se află acolo. Trebuie să mai spunem un lucru: visul că este lovit de trăsnet are numai semnificaţiile pe care le-am amintit atunci cînd cineva visează sau că a fost mistuit de trăsnet, sau că trăsnetul i-a căzut pe cap ori pe piept;
căci dacă trăsnetul a ars o altă parte din trup, şi nu trupul întreg, sau dacă nu a lovit în asa fel încît să producă moartea celui trăsnit, împlinirile visului sînt mai puţin grave. În această situaţie trebuie date aceleaşi tălmăciri ca în cazul cînd sînt vătămate membrele, şi nu întregul trup. Am tratat acest lucru cu minuţiozitate şi pe larg în capitolul despre trup <
în parte>
din cartea întîi. Încă ceva. Să fie mistuit de trăsnet nu e de bine nici pentru cel care navighează, nici pentru cine se culcă în propriul pat, nici pentru cine se culcă la pămînt;
pe spate sau pe burtă: rezultă că e de bine să fie lovit de trăsnet numai cei aflat în picioare sau aşezat pe un jilţ înalt, sau pe altceva asemănător. Ştiu pe cineva care a visat că tăblia exterioară a patului său a fost arsă de trăsnet, şi i-a murit soţia.
lovitura de trăsnet cade după văpaia fulgerului, deci poate prevesti evenimente pozitive sau negative. Trebuie să fie tălmăcite şi celelalte simboluri ale visului. Pentru tălmăcitorii egipteni de vise. trăsnetul fără fulger avea ca urmare o veste proastă (vezi. de asemenea, „fulger").
- Furtuna si toate elementele ce o compun (fulger, tunet si trasnet) simbolizeaza in toate culturile pedeapsa celesta. Acest fenomen exprima in limbajul current mania, furia si enervarea : ‘trasnetele lui…” , “o atmosfera furtunoasa”, “fulgere de manie”. In vis, marcheaza... (afla mai multe)
Artemidor, marele interpret al viselor din antichitate, vede în trăsnet semnul unei schimbări brutale în viaţa subiectului, al unei răsturnări de situaţie. E foarte adevărat că asta se întâmplă în cazul unei dragoste la prima vedere, după un "coup de foudre", cum ar spune... (afla mai multe)
Să viseze că zboară îndepărtîndu-se puţin de pămînt şi rămînînd drept e de bine pentru cine a avut acest vis; într-adevăr, cu cît cineva se depărtează mai mult de pămînt, cu atît se ridică mai mult deasupra celor ce merg dedesubt: întotdeauna pe cei bogaţi îi numim "aflaţi mai... (afla mai multe)
Să visezi că se dansează la tine acasă, aflîndu-se acolo doar cei ai casei şi fără ca vreun străin să fie de faţă şi să vă privească, este de bine pentru toţi, în egală măsură. Dar şi să-ţi vezi dansînd soţia, copiii sau pe cineva dintre rude e de bine: căci dovedeşte o mare... (afla mai multe)